Bolile transmise de căpușe – Babesioza

dog-at-microscopeEste o boală parazitară trasmisă exclusiv prin transfuzie cu sânge infectat sau prin mușcătura căpușei.

Parazitul se transmite prin saliva căpușei care este injectată înaintea începerii hrănirii, salivă acesteia are rolul de a împiedica coagularea sângelui în timpul hrănirii. O dată ajuns parazitul în sânge, acesta se cantonează în celulele roșii ale gazdei. Acest proces determină activarea sistemului imun al organismului care recunoaște calulele infectate și începe distrugerea acestora.

În urma acestei distrugeri rezultă anemierea organismului gazdă, ceea ce duce la o stare de slăbiciune a gazdei, reducerea apetitului și eliminarea urinei specifice de o culoare portocalie/roșiatică/vișinie.

Colorarea urinei este rezultatul eliminării hemoglobinei din celulele roșii distruse, hemoglobina este însă o moleculă mare care poate duce în anumite situații la blocarea membranei filtrante a rinichiului, care are ca rezultat reducerea filtrării până la stoparea acesteia și intrarea gazdei în insuficiență renală.

Diagnosticul bolii este facil, însă așa cum am explicat anterior, în afară de examinarea sângelui, sunt utile teste de sânge precum hemoleucogramă și biochimia serică pentru gradul de anemiere al pacientului și gradul de funcționare al organelor interne, cu precădere al rinichiului.

Tratamentul acestei boli are două componente, o componentă specifică și una de susținere.

Tratamentul de sistinere este el cu Imidocarb, administrarea acestuia se poate repetă în unele cazuri la interval de 14 zile, însă cazurile care necesită readminsitrarea sunt extrem de rare.  Tratamentul cu Imodocarb are și el o serie de reacții adverse, câteva din acestea sunt pasagere și trec fără intervenție în câteva ore de la adminsitrare, însă există și posibilitatea apariției reacției anafilactice consecutiv adminsitrarii, apariția aritmiilor și chiar moartea, mortalitatea apare însă extrem de rar cu precădere la pacienții epuizați și care au deja o patologie cardiacă însemnată.

Tratamentul de susținere are ca scop menținerea diurezei și păstrarea rinichiului funcțional, combaterea reacțiilor adverse care apar post tratament și înlesnirea perioadei de convalescență.

În cazul depistării bolii într-o fază avansată, poate fi necesară efectuarea unei transfuzii de sânge, precum și internarea pacientului până la restabilirea parametrilor biochimici.

La 14 zile de la diagnosticare, se retesteaza sângele, așa cum am amintit anterior, cazurile care necesită repetarea tratamentului sunt extrem de rare, cu această ocazie se refac și testele hematologice și serologice în vederea urmăririi evoluției.

Boala netratată sau tratată necorespunzător poate duce la moartea pacientului sau la cronicizarea bolii, o data cu cronicizarea bolii, simptomele se estompează în timp însă animalul are perioade în care se simte foarte rău, pasagere și aparent fără o patologie clară.

Boala este întâlnită cu precădere la câini, literatura citează însă 3 cazuri în care au existat pisici infectate cu babesia, din păcate însă pentru pisici nu există tratament specific și singura cale de evitare a infecției rămâne profilaxia căpușelor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s